» Cofraje polistiren «

  (SITE IN CONSTRUCTIE)

UTILAJE, ECHIPAMENTE SI SCULE PENTRU PRELUCRARE  MATERIALE TERMOSENSIBILE (POLISTIREN EXPANDAT SAU EXTRUDAT, SPUME POLIURETANICE, DIFERITE TIPURI DE BURETI, ETC.)  IMPORTATE SAU PRODUSE LA COMANDA DE ODEROM:

- Set utilaje computerizate pentru producerea de ori ce forma de cofraj din polistiren:  5.000 euro/set.

- Masa electrica debitat polistiren pe santier : 200 euro

-Fierastrau electric portabil: 50 euro

 -Pistol electric cu anse pentru taiat profile si santuri: 70euro

-Executam la comanda  ( custom made )alte utilaje, echipamente sau scule in domeniu


SISTEM DE COFRAJ TIP:  "  O D E C O "

Pretul unui metru patrat de cofrag de polistiren este in jur de 30E., care reprezinta costul materiei prime (aprox. 9E) + costul prelucrarii ( 1E )+ regie+profit

Obs: Fotografiile de mai jos sunt niste foto neprofesionale facute cu scop orientativ.

  
Puteti vedea un ansamblu de colt realizat in sistemul ODECO,  accesand: 


www.oderom.ro/produse/colt-expo.jpg

  
Mai jos puteti accesa  desenele orientative ale unor tipuri de cofraje:

    1) Cofraj de perete de rezistenta pentru case pasive cu grosimea cofrajului de 33cm.:

www.oderom.ro/produse/cofraj perete-33.jpg   (din polistiren cu grafit)

 www.oderom.ro/produse/cofraj perete-33A.jpg   (din polistiren normal)

2)  Cofraj de fundatie si de centura pentru grosimea peretelui de 25cm.:

 www.oderom.ro/produse/cofraj fundatie.jpg 

3) Cofraj de placa  ( in fotografie este aratat planseul de beton rezultat dupa turnare):

www.oderom.ro/produse/cofraj placa-2.jpg

www.oderom.ro/produse/cofraj placa-1.jpg

4) Cofraje pentru stalpi de rezistenta (constructie cu stalpi si grinzi):

www.oderom.ro/produse/cofraj stalp.jpg

5) Cofraj pentru grinda de rezistenta (constructie cu stalpi si grinzi)

www.oderom.ro/produse/cofraj grinda.jpg

Fotografie de pe un santier:

www.oderom.ro/produse/santier.jpg

Fotografie de la o expozitie de constructii:

www.oderom.ro/produse/expo-2008.JPG    

Grafic comparativ izolatii termice:                   

www.oderom.ro/produse/grafic-izolatii[1].gif

TEHNOLOGIE REALIZARE CONSTRUCTIE FOLOSIND SISTEMUL  DE COFRAJE DIN    POLISTIREN TIP « ODECO »

Sistemul de cofraje din polistiren expandat tip « ODECO » poate realiza fundatiile, peretii si placile cladirilor de locuit P si P+1 si a cladirilor industriale si agrozootehnice    termoizolate.
        Constructia poate fi realizata in doua variante :  cu cadre de beton armat sau cu pereti portanti (autoportanti).  Alegerea variantei se va face de catre beneficiar sau structurist. Varianta cu pereti portanti este mai economica si mai simpla, dar implica niste calcule suplimentare din partea inginerului structurist, iar varianta cu cadre este mai costisitoare, este supradimensionata , dar este mai usor acceptata de stasurile si experienta practica a constructiilor din Romania. Mai jos descriem tehnologia de constructie in ambele variante.
      Pentru realizarea fundatiei se sapa un sant care trebuie sa fie de adancime  si latime conform zonei si caractristicilor solului respectiv, in care  se toarna un strat de beton de inaltime corespunzatoare, pentru a obtine nivelul dorit al planseului parterului, strat de beton care va forma talpa fundatiei ( care poate fi sau nu armat) si care va avea suprafata superioara plana cu nivel relativ constant. Pe aceasta talpa de beton, se vor aseza cofrajele pentru centura placilor si  fundatie, care se vor alinia imediat dupa ce s-a turnat in golurile cofrajelor o mica cantitate de beton. Atentie la aceasta prima cantitate de beton, turnata in gaurile cofrajelor , care nu trebuie sa fie mai inalta decit citva centimetri, deoarece betonul fluid va avea tendinta sa impinga in sus cofrajul. Aceasta cantitate de beton are rolul de a permite alinierea si pozitionarea corecta a cofrajelor, iar numai dupa intarirea partiala a acestui strat de beton se poate trece la umplera completa a cofrajului cu beton. Cu alte cuvinte aceasta cantitate mica de beton fixeaza in pozitia corecta fiecare nou cofraj de polistiren care urmeaza a fi umplut cu beton. Apoi se vor aseza in betonul partial intarit  armaturile verticale (de inaltime convenabila pentru a sta verticale) in mijlocul golurilor cofrajelor, apoi se pozitioneaza armatura  orizontala in partea superioara a cofrajului, de care se va lega cu sirma armatura verticala, apoi se va continua umplerea gaurilor cofrajului cu beton.  Apoi se hidroizoleaza cofrajul de fundatie interior si exteriror si se umple cu nisip spatiul  ramas intre peretele santului fundatiei si hidroizolatia cofrajului. Urmeaza turnarea centurii fundatiei folosind pe partea interioara a cofragului o scindura, pentru a da inaltimea dorita centurii si apoi  se toarna placa,  eventual dintr-un amestec de ciment, nisip si granule de polistiren (sapa usoara termoizolanta), pentru izolarea termica a placii fata de pamint. In acest fel am obtinut fundatia,  centura fundatiei cu armatura verticala si placa termoizolanta. Fundatia, centura si placa pot fi realizate si in sistem clasic, fara cofrajul de fundatie de polistiren. In acest caz trebuie realizata armatura verticala, in betonului fundatiei , fie prin gaurirea cu bormasina a centurii , pentru plasarea armaturii verticale in pozitia corespunzatoare gaurilor cofrajelor de perete.  Apoi se continua in acelasi mod  formarea peretelui  cu ajutorul cofrajului de perete, turnindu-se beton manual , pe rind in fiecare cofrag  si continindu-se cu un rind nou de cafraje numai  dupa intarirea partiala a betonului din rindul de cofraje inferior. In mod asemanator se formeaza si peretii interiori cu mentiunea ca se folosesc cofraje  cu sectinea stilpilor si a grinzilor mai mici. In principiu pentru stabilirea cofragului de polistiren care va fi folosit, beneficiarul alege grosimea izolatei termice si fonice a cladirii, iar structuristul sectiunea stilpilor si grinzilor de beton.  Densitatea polistirenului expandat folosit la fabricarea cofrajelor este limitata de rezistenta mecanica a polistirenului la manipularea pe santier, deoarece rezistenta la turnarea betonului este acoperitoare, chiar folosind un polistiren de densitate mica. 
      Pentru realizarea golurilor din pereti, unde vor fi amplasate usile si ferestrele, se vor construi cadre din lemn de forma golurilor, care vor fi asezate in locatia dorita, dupa care vor fi inconjurate de cofrajele de perete. Dimensiunile exterioare ale acestor cadre de lemn ar fi recomandabil sa fie multiplu intreg al dimensiunilor cofrajelor de perete . In cazul in care  acest lucru nu este posibil, atunci se ajusteaza cofrajele din jurul cadrelor de lemn la dimensiunile corespunzatoare, prin taiere termica. Aceste cadre de lemn, care vor ramine permanent in locatia unde au fost incastrate, au rolul etansarii spatiilor de formare a grinzilor orizontale si a stilpilor verticali de deasupra golului si vor forma suportul de prindere al usilor si ferestrelor, sau vor putea fi chiar rama usilor sau ferestrelor. Greutatea peretelui de deasupra golurilor, va fi preluata de armatura din stilpii verticali, de deasupra golurilor si numai partial de cadrele de lemn din goluri. Aceste cadre  vor fi solidarizate cu stilpii verticali si cu grinzile orizontale din beton armat, prin elemente de prindere tip scoabe, cuie , “PC” ( = otel beton striat), etc, indoite corespunzator, care au fost introduse prin cofrajul de polistiren in betonul stilpilor sau al grinzilor adiacente cadrelor de lemn,  inainte de turnarea betonului sau in timp ce betonul este intarit partial.
      La colturile cladirii unul din cofrajele de perete, din colt se ajusteaza, prin decuparea unei bucati  din peretele cofrajului, si lipirea  bucatii de polistiren decupate  in capul aceluiasi cofraj din colt ,  pentru a putea forma , la coltul cladirii,  grinzile orizontale continue si a etansa capatul  liber al grinzii orizontale.
      Prinderea peretilor in “T” se realizeaza incastrind in stilpul vertical de beton al
peretelui exterior  elemente de legatura din “PC” , prin perforarea cofrajului de polistiren cu aceste elemente de legatura,  inainte sau imediat dupa turnarea betonului in cofrajele de perete.
       Spatiile orizontale si verticale dintre cofraje pot fi umplute cu adeziv poliuretanic pentru polistiren cu ajutorul pistolului uzual atasat la tubul de adeziv. Aceasa operatie rapida de lipire si umplere a spatiilor dintre cofrajele de polistiren are rolul de a etansa peretele in procesul turnarii si ulterior de a evita crapaturile in finisajul peretelui. 
In cazul planseelor de lemn , grinzile de lemn se vor aseza direct pe ultima centura a cofragului de perete, care va avea si elemente de prindere a acoperisului incastrate in betonul centurii.
        In cazul folosirii placii de beton armat se poate turna un planseu clasic de beton  armat sau se poate realiza un planseu din beton armat suplu si rezistent de tip casetat, termoizolat, folosind cofrajele din polistiren pentru planseu. In cazul folosirii plaseelor de beton armat, se vor folosii ca ultim rind de cofraje la pereti , cofrajul pentru centura placilor si fundatie, care se monteaza  in acelasi mod ca la realizarea centurii fundatiei, asigurindu-se elemente de prindere pentru acoperis sau armatura verticala pentru peretii de la nivelul superior. Acest cofraj  este folosit  pentru a forma centura de beton armat de incastrare a placii termoizolate, si care va contine armatura centurii. Pentru construirea placii, mai intii se monteaza un esafodaj din panouri de lemn (PAL, OSB, etc …) sustinute de dulapi si popit corespunzator, cu rolul de a sustine cofrajele de placa in pozitia dorita si preluarea greutatii betonului armat al placii, pana la intarirea acestuia. Apoi se aseaza cofrajele de placa, pe esafodajul  de sustinere, eventual lipindu-se intre ele si de cofrajele de centura, pentru o mai buna aliniere a acestora. Eventualele spatii ramase intre cofraje, datorita tolerantelor la montare, se vor etansa cu fasii de polistiren, taiate la dimensiunea spatiului de umplut. Se va evita mersul direct pe cofrajele de polistiren, folosindu-se pentru aceasta dulapi de lemn. Dupa asezarea  barelor de fier beton (care obligatoriu trebuie sa fie drepte) in golurile cofrajelor de placa (folosidu-se distantiere circulare tip « purice ») se pozitioneaza in partea superioara a placii o plasa de Buzau subtire pentru a evita fisurarea cosmetica a placii , apoi se toarna beton, pana la nivelul superior al cofrajului de centura . Daca se intentioneaza construirea unui nivel superior, se repeta operatiunile de la primul nivel.
     Finisajul acestui plafon de polistiren poate fi facut rapid si ieftin folosind numai un “strop“ de ciment alb sau adeziv. In general finisajul  cofrajelor de polistiren se poate obtine prin aplicarea clasica a adezivului si a plasei sau prin aplicarea unui strat  subtire de material adeziv (eventual prin stropire), vopsea lavabila sau materiale asemanatoare, care vor forma o crusta rezistenta, hidroizolanta si lavabila pe exteriorul cofrajelor, eventual dupa etansarea spatiile dintre ele cu adezivi poliuretanici. Deci finisarea plafonului de polistiren se poate face numai cu un finisaj cosmetic care nu este necesar sa fie si rezistent mecanic,  finisarea peretilor exteriori se poate face clasic cu adeziv si plasa si vopsea lavabila iar peretii interiori se pot finisa fie ca cei exteriori cu adeziv , plasa si vopsea lavabila, fie prin lipirea de cofrajele de polistiren cu ajutorul unor « mamaligi » de adeziv a placilor de rigips.  Inaintea aplicarii  finisajelor se vor realiza in peretii cofrajelor de polistiren canalele  pentru tevile electrice de « copex », dozele electrice si pentru celelalte instalatii ( apa, caldura, etc. ). Acestea se realizeaza usor si rapid cu pistolul termic cu diferite anse. Dupa montarea tevilor instalatiilor diverse in peretii de polistiren,  se pot executa operatiile de finisare ai peretilor. 
     De mentionat ca blocurile de polimer, care formeaza cofrajele, daca este necesar pot fi solidarizate prin lipire cu adeziv poliuretanic si intarite cu scoabe metalice in locurile critice , care vor fi inlaturate dupa intarirea betonului..
     Trebuie retinut faptul ca betonul folosit trebuie sa aiba fluiditatea optima si granulatia pietrisului mica. Folosirea unui beton foarte fluid poate duce la segregarea betonului  si la scurgeri de beton in partea inferioara a cofrajelor si la un beton de rezistenta mica, iar folosirea unui beton nefluid poate duce la umplereagreoaie si doar partiala a stilpilor.
Proiectantul va folosi cofrajele care vor forma  structura de beton,  in  functie de sarcinile statice si dinamice cerute de beneficiar, si va calcula grosimea si numarul barelor de “PC” necesare. Vor fi folosite obligatoriu bare de “PC” drepte, deoarece aceste bare folosesc si ca elemente de centrare si aliniere a cofrajelor, pina la  intarirea  betonului.
     Armarea betonului se va realiza tinind cont ca:
- stalpii  verticali din colturile cladirii, stilpii verticali din dreptul imbinarilor in  “T” ale zidurilor si stilpii verticali laterali golurilor pentru usi si ferestre, vor fi armati mai puternic decit restul stilpilor verticali care vor fi armati cu cite o singura bara de PC.
 - grinzile orizontale  din pereti vor avea cite o bara sau  doua bare,  de “PC” pozitionate orizontal, care  eventual vor fi indoite la coltul peretilor in grinda orizontala adiacenta, pentru intarirea coltului cladirii ( se pare ca este mai usor sa fie lasate aceste bare neindoite si la colturi sa se puna suplimentar niste bare scurte , indoite la 90 grade)
- centurile placilor vor fi armate cu doua sau  patru bare, si  eventual vor avea si elemente de “PC” pentru prinderea acoperisului  sau nivelului superior.
- placa  termoizolata  va avea cate o bara de “PC” in partea inferioara a minigrinzilor “fagure” , pe cele doua directii rectangulare, indoite la capete si introduse in centura si stalpii verticali ai peretilor. Diametrele barelor de “PC” din minigrinzile “fagure” vor fi diferite in functie de pozitia minigrinzilor fata de peretii de sprijin, deoarece vor prelua sarcini diferite. Deasemenea barele  din stilpii verticali vor fi eventual jontati in partea superioara a placii, pentru preluarea sarcinilor de taiere si  incovoiere din acea zona a placii.
-  in partea superioara a placii se va folosi o plasa  metalica cu diametrul sarmei mic, pentru evitarea fisurilor in placa  de beton.
           In cazul solutei constructive de tipul « cadre = stilpi si grinzi »,  in colturi si in alte locuri cerute de structurist se vor folosi cofraje din polistiren de stilp, care dupa armare se vor umple cu beton, odata cu cofrajele de perete.  Grinzile vor fi formate fie de cofrajele de placa ( in cazul turnarii placii casetate), fie de cofrajul de polistiren pentru grinda (in cazul plaseelor de lemn). In cazul folosirii acestei solutii de tipul « cadre » trebuiesc folosite cofraje de polistiren pentru pereti cu sectiunea stilpilor si a centurilor mult reduse, deoarece rezistenta cladirii va fi preluata de stilpii  cadrelor. Mentionam din nou ca folosirea solutiei de tipul « cadre » nu este indicata, deoarece duce la o constructie mult supradimensionata inutil, numai de dragul stasului Romanesc care nu stie inca decit constructiile clasice.

Scule si materiale speciale necesare pe santier pentru usurarea muncii:
- fierastrau elecric                                                
- masa debitat elecric cofraje polistiren 
- pistol electric cu anse taiat profile si santuri in polistiren 
- pistol mecanic pentru tuburile de adeziv poliuretanic (in comert)
- tuburi adeziv poliuretanic pentru polistiren

- distantiere plasic ( purici ) pentru armaturi (in special pentru planseul casetat)

 

  Mai jos sunt desenele orientative ale unor imbinari ale cofraje obtinute cu utilajele noastre:

A) Imbinare de colt a peretilor: www.oderom.ro/produse/colt.jpg 

B)  Imbinare fundatie / placa: www.oderom.ro/produse/fundatie.jpg 

C)  Imbinare grinda / placa: www.oderom.ro/produse/grinda+placa.jpg

Alti producatori sau distribuitori de cofraje din polistiren in Romania sunt:

www.amvic.ro  cost 41E/mp (cu promotii avantajoase)

www.prokoncept.ro cost 30E/mp   

 www.styroconstruct.com

  www.icfconstruct.ro cu ecoblock

www.cofrajepolistiren.ro

www.casepasive.webs.com

Puteti accesa un site foarte util: http://www.blocchiisotex.com/wood-cement-blocks-and-floors.php  care promoveaza o tehnologie asemanatoare, folosind insa rumegus presat cu un liant si adugand polistiren pentru marirea izolarii termice ..Au si un film care arata lucru pe santier , avand experienta de peste 50 de ani in Europa. Tehnologia lor este foarte asemanatoare sistemului nostru , insa noi am reusit sa eliminam multe din deficientele pe care le puteti vedea in filmuletele lor.

Planseele casetate sunt reglementate de  STAS 10107/3-90     > vezi:  www.oderom.ro/produse/stas1.jpg      

www.oderom.ro/produse/stas2.jpg     

www.oderom.ro/produse/stas3.jpg 

www.oderom.ro/produse/stas4.jpg  

care este  expus pe scurt mai jos.  Cofragul de placa realizat de noi respecta toate cerintele acestui STAS , obtinind un planseu termoizolat, mai usor, mai rezistent , mai ieftin si mai usor de realizat.

                                                                 STAS 10107/3-90                     
                            PLANSEE CU NERVURI DESE DIN BETON ARMAT  

   Obiect si domeniu de aplicare al acestui standard stabileste prescriptiile de proiectare pentru planseele din beton armat cu nervuri dese, executate monolit, cu rezemarea continua, la care lumina intre nervuri este de cel mult 700mm, cu nervuri dispuse pe doua directii ortogonale, caz in care planseul se denumeste chesonat si alcatuit din nervuri si placa la partea superioara.
Planseele cu nervuri dese pot fi utilizate cand incarcarile temporare sunt uniform distribuite sau asimilabile cu acestea si se aplica static, iar valoarea de exploatare a acestor incarcari este cel mult egala cu 1,5 ori valoarea incarcarii permanente.
In cazul planseelor solicitate la incarcari aplicate dinamic sau la incarcari locale importante, pot fi utilizate planseele cu nervuri dese . Incarcarile concentrate mai mari de 7,5 kN trebuie sa fie transmise direct nervurilor prin nervuri transversale. Nu se recomanda utilizarea planseelor cu nervuri dese in cazul celor solicitate de incarcari concentrate, mobile, aplicate dinamic pe placa, mai mari de 3kN.
Planseele chesonate se recomanda sa fie adoptate in cazurile in care raportul deschiderilor nervurilor dupa cele doua directii este de 1,0…1,5.

                                                    PRESCRIPTII DE CALCUL

Planseele cu nervuri dese se calculeaza si se alcatuiesc conform STAS 10107/0-76, STAS 10107/1-90 si prevederilor din prezentul standard.
Planseele cu nervuri dispuse pe doua directii, se calculeaza prin asimilarea lor cu placi armate pe doua directii, de grosime egala cu inaltimea totala a nervurilor.
Aria armaturii dintr-o nervura centrala se ia egala cu aria armaturii reiesita  din calculul planseului ca placa armata pe doua directii, corespunzatoare unei latimi de placa egala cu semisuma distantelor intre axa nervurii considerate si axele nervurilor invecinate.
In nervurile marginale (cel mult ¼ din numarul nervurilor de pe o directie de fiecare parte fata de axa de simetrie a planseului, pe fiecare directie) se recomanda sa se prevada armatura mai redusa, dar cel putin egala cu 70% din cea reiesita din calcul pentru nervurile centrale.
Dimensionarea nervurilor se face considerand ca sunt simplu armate.

                                                 PRESCRIPTII CONSTRUCTIVE   

Inaltimea minima a nervurilor se recomanda sa fie de:
-1/30 din “L2” la planseele chesonate simplu rezemate pe contur;
-1/35 din “L2” la planseele chesonate cu continuitate pe cel putin una din laturi in care “L2” este deschiderea de calcul cea mai mica dintre cele doua deschinderi de calcul ale nervurilor de pe directii diferite la planseele chesonate.
Pentru planseele constructiilor industriale, cu incarcarea de  5kN/m2 sau mai mult inaltimea minima a nervurilor se determina si din conditiile de limitare a deformatiilor.
La planseele monolite, latimea minima a nervurii este de 60mm.
Grosimea minima a placi trebuie se fie de cel putin 1/10 din lumina intre nervuri, dar minim 50mm.
Rezemarea pe zidarie a nervurilor din beton armat monolit se face pe o latime de cel putin 125mm.
Se recomanda ca inaltimea centurilor sa fie egala cu cea a nervurilor planseelor.
La planseele chesonate, dimensiunile sectiunilor nervurilor se stabilesc aceleasi pe ambele directii.
Placa dintre nervuri se armeaza cu plase avand, pe fiecare directie, cel putin trei bare pe metru, distanta dintre bare de cel mult egala cu “6h” (“h” este grosimea placii).  Sectiunea necesara de armare trebuie sa fie verificata in special cand planseul suporta incarcari temporare mai mari de 3kN m2 sau incarcari aplicate local pe peretii de compartimentare. Se recomanda folosirea planseelor sudate.
 Nervurile se armeaza, de regula cu unu sau doua bare cu diametrul minim de 8mm in cazul otelului cu profil periodic, sau de 10mm in cazul otelului OB37.
La nervurile continue, calaretii de pe reazemele intermediare, precum si armatura ridicata din campuri care lucreaza la moment incovoietor pe aceste reazeme, se prelungesc dincolo de marginile reazemelor, pe o lungime egala cu un sfert din lungimile de calcul ale deschiderilor in care patrund.
Nervurile transversale de rigidizare se armeaza la partea inferioara si la partea superioara. Armarea de la partea inferioara trebuie sa fie egala cu cea de la partea superioara si cu cea determinata pentru nervurile longitudinale.
Nervurile se prevad cu minimum patru etrieri (sau bare transversale sudate) pe metru asigurandu-se un procent minim de armare transversala de 0,1% (aria sectunii transversale a ramurilor unui etrier “ Aet>0,001 ae x b “ in care “ae”  este distanta dintre etrieri, iar “b” latimea nervurii)

Diverse documentatii:

Sistemul Keeva:

www.oderom.ro/produse/high_load-walls.gif

www.oderom.ro/produse/light_load-walls.gif

www.oderom.ro/produse/med_load-walls.gif

www.oderom.ro/produse/wall-heavy.gif

Sisteme ICF

www.oderom.ro/produse/sisteme%20cofraje%20ICF.jpg



XHTML/CSS Valid !      Copyright © 2007 SC ODEROM SRL . Toate drepturile rezervate SC ODEROM SRL .